Rautate

Provin dintr-o familie ortodoxa obisnuita.

Clasele primare le-am facut la Liceul de Arte “Balasa Doamna”. In clasa I am purtat o discutie cu parintii mei in care mi-au explicat ca pot sau nu sa fac ora de religie la scoala. Am intrebat copiii care deja erau la scoala ce fac la orele de religie, ne-am uitat pe manuale si am hotarat ca nu vreau sa fac religia.

Conform legii de atunci, se facea o cerere la inceputul anului. Acum legea s-a schimbat, cei care vor sa faca religia trebuie sa faca cerere. La inceput a fost un fenomen de masa, foarte multi elevi nu au mai vrut sa faca ora de religie pentru ca atat ei cat si parintii lor erau nemultumiti de aceasta materie. Vazand asta, scoala Coresi a cerut parintilor ai caror copii nu mai faceau religie sa faca o cerere scrisa, cerinta ilegala. A fost o lovitura psihologica bazata pe lasiatea parintelui roman. Si-a atins scopul: Elevii s-au intors la ora de religie, parintii neavand curaj sa-si asume in scris decizia. Sa revenim: Cand am vrut sa depunem cererea in clasa I am fost refuzati pe motiv ca pot sa nu fac ora de religie decat daca sunt de alta religie, caz in care trebuie sa aduc adeverinta de la cult. Legea nu specifica asta. A fost o lupta intreaga pentru care am ajuns la minister. Dupa aceea, cererea a fost acceptata. La momentul ala eram singura din scoala care nu facea religie si nu era de alta religie. Eram privita ca o mica infractoare.

Profesorul de religie nu a putut sa accepte asta si m-a persecutat si hartuit in toti cei patru ani de scoala petrecuti acolo. Cand ma intalnea pe hol imi cerea justificari si imi aducea tot felul de reprosuri. La orele de religie, in absenta mea, profesorul le-a spus colegilor mei ca o sa ard in iad si ca sunt satanista. De asemenea, le-a cerut sa nu mai vorbeasca cu mine.

Atat la Balasa cat si la Coresi am fost ridicata in picioare si interogata, trasa la raspundere si hartuita pentru ca nu fac religie. Am fost prezentata ca exemplu negativ in fata clasei si, desigur, mi s-a spus ca “nu e bine cum gandesc” si ca “nu o sa ajung departe cu gandirea asta”.

Pentru problema asta tata a facut multe drumuri si reclamatii la Balasa si a avut mai multe discutii cu doamna director de la Coresi. Era si atunci, ca si acum, dreptul meu legal sa nu fac religia. Decizia mea nu deranja si nu afecta pe nimeni. A fost cea mai grea perioada pentru mine fiindca profesorul era foarte agresiv iar eu eram jumatate din cat sunt acum. N-o sa uit niciodata rautatea cu care m-a tratat si perseverenta cu care m-a hartuit.

Si ca sa intelegeti mai bine ce se invata la orele de religie, gasiti aici niste exemple.